După ce am aruncat o privire proaspătă asupra cursurilor de metafizică, istoria metafizicii, logică şi istoria logicii, credem că e timpul să facem o scurtă pauză şi să aducem în discuţie alte cîteva elemente foarte importante. Avem în vedere faptul că acele cursuri au fost predat într-un anumit context istoric, social, politic etc. Avem deci nevoie de o privire asupra contextului, în condiţiile în care, vorba lui Schleiermacher, pentru a înţelege o propoziţie avem nevoie de înţelegerea operei, iar pentru înţelegerea operei avem nevoie de înţelegerea istoriei, societăţii, politicii etc.

            Din această perspectivă, se poate observa un fenomen extrem de interesant cu privire la gîndirea lui Nae Ionescu. În primul deceniu al activităţii sale didactice (deceniul 3 al secolului trecut) se constată o anumită independenţă în raport cu istoria, şi gîndirea, europeană. Parcă, profesorul a fost impregnat cu mult naţionalism, românism şi ortodoxism şi nu a lăsat să fie invadat de spiritul european aflat în profundă schimbare, chiar imediat după încheierea Primului Război Mondial. Desigur, idei naţionaliste, româniste şi ortodoxiste au fost prezente în articolele din Cuvîntul, dar aceste elemente sînt mult mai prezente în deceniul următor (deceniul 4) ajungînd să se manifeste în forme extremiste.

Add a comment (0)

Craiova Colloquium in Early Modern Philosophy

15 - 16 May 2013

The theme of the Colloquium: ,,Between Continuity and Transformation: Leibniz on Substance and Substantial Forms”.

Through this Colloquium, we wish to explore the theory of substance and substantial forms, especially in connection with the moment 1678-1679. We want to see, both from an historical and systematical point of view, the continuity and the transformation of the young Leibniz’s ideas (1666-1679) to the mature Leibniz (1680-1695). We expect the papers to cover topics such as: the influences from other theories of substance (Aristotelian, Scolastics, Cartesian, Mechanist etc.); the most important steps of the elaboration of the theory of substance; the way how survived some elements until the works from the middle years, especially until the monadological view; the solution of the composition problem; the relationship between soul and body; the created substance and its role; the theological consequences of the composition problem; the view on the corporeal substance, and the relationship with the body and the organism; the nature of the body; the substance as subject and the way in which the early theory of substance influenced the mature theory of complete notion; the way in which the theory of substance influenced Leibniz’s logical and mathematical research etc.

The place of the Colloquium: Bucharest.

Confirmed speakers: Daniel Garber (Princeton University), Michel Fichant (Universite Paris-Sorbonne), Roger Ariew (University of South Florida, Tampa, USA), Enrico Pasini (Universita di Torino, Italy), Andreas Blank (University Paderborn, Germany), Adrian Nita (University of Craiova, Romania), Stefano Di Bella (Scuola Normale Superiore, Pisa, Italy).

The papers can be in English or French.

Contact: Adrian Nita ( This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. )

Add a comment (0)

 În excelentul său roman, Chipul tău, mîine, Javier Marias realizează o profundă meditaţie despre limbaj sau, heideggerian vorbind, despre fiinţa prezentă în limba pe care o rostim, o scriem, o mărturisim, o spionăm sau, dimpotrivă, în limba pe care nu o rostim, nu o mărturisim, pe care o tăcem sau o ascundem. ,,Să taci, să taci, aceasta e aspiraţia pe care nimeni n-o împlineşte nici măcar după moarte, iar eu mai puţin decît alţii, eu, care-am sporovăit fără încetare, ba chiar am făcut-o în scris în rapoarte, şi nu pot să nu privesc şi să nu ascult ce se petrece în jurul meu, deşi aproape niciodată nu mai întreb nimic în schimb. Nu, eu n-ar trebui să povestesc, nici să ascult nimic, fiindcă niciodată nu-mi va sta în putere să împiedic ca spusele mele să fie reproduse ori răstălmăcite împotriva mea, pentru a mă înfunda, sau, şi mai rău, să fie reproduse ori răstălmăcite împotriva unor fiinţe care-mi sînt dragi, pentru a le osîndi” (Javier Marias, Chipul tău, mîine, vol. 1, Febră şi lance, trad. de Andrei Ionescu, Iaşi, Polirom, 2005, p. 11).

            Aceasta este durerea, febra noastră, a celor care ne îndeletnicim cu cuvintele, de a fi prinşi între necesitatea de a vorbi şi a scrie şi aspiraţia de a tăcea. Meseria noastră de scriitori, poeţi, filosofi, intelectuali în general, nu se poate exercita fără cuvinte. Cuvîntul scris sau rostit, sub formă de roman, poezie, eseu, tratat, la fel ca şi cuvintele spuse în faţa elevilor sau studenţilor reprezintă condiţia obligatorie a îndeletnicirii noastre. Fără fiinţa cuvintelor nu ar exista nimic din fiinţa acestor domenii sau îndeletniciri. Pe de altă parte, o dată scrise sau rostite, cuvintele nu ne mai aparţin, ele fac parte integrantă din fiinţa celor care le citesc sau le ascultă. Cititorii sau studenţii pot fi de acord sau nu pot fi de acord cu ele, le pot tălmăci sau răstălmăci, pe pot reproduce fidel sau, dintr-un motiv sau altul, le pot modifica în aşa fel încît cuvintele iniţiale să fie de nerecunoscut.

Add a comment (2)

                                                                                              Joi, 5 aprilie 2012, orele 10-12

   Va avea loc la Facultatea de Filosofie din Bucureşti prelegerea ,,Căpetenie şi holomer: extremismul lui Nae Ionescu şi Constantin Noica”, susţinută de Adrian Niţă

Add a comment (0)